Howl

HOWL



Am văzut cele mai strălucite spirite ale generaţiei mele distruse de nebunie, pierind de
foame isteric nude,
târându-se în zori prin străzile negre în căutarea unei
„doze” aspre,
împătimiţi ai jazz-ului cu capete de înger tânjind după
străvechea cerească conectare la dinamul stelar din mecanismul nopţii
cei care în sărăcie şi zdrenţe şi ochi înfundaţi în orbite şi exaltaţi fumând în bezna supranaturală a mizerelor
apartamente plutind deasupra acoperişurilor de oraşe contemplând jazz-ul,

cei care şi-au deşertat creierii spre Ceruri sub Trenul Aerian
şi au văzut îngerii Islamului ameţitor iluminaţi pe
acoperişurile măruntelor şi supraaglomeratelor
locuinţe,
cei care au trecut prin universităţi cu ochi radiaţi şi reci
halucinând Arkansas-ul şi tragedii a la Blake printre
erudiţii războiului,
cei care au fost expulzaţi din academii din cauza nebuniei
şi publicării de ode obscene pe ferestrele craniului
cei care în rufărie de corp s-au ghemuit în camere cu pereţii
neraşi arzându-şi banii în coşuri de hârtii şi ascultând
Teroarea ce străbate pereţii,
cei care întorcându-se din Laredo cu o centură de marijuana
pentru New York au fost percheziţionaţi în bărbile
lor pubiene,

cei care au mâncat foc în hoteluri cu pereţii vopsiţi ori au
băut terebentină în Paradise Alley, moarte, ori noapte
de noapte şi-au purificat torsurile

cu vise, cu droguri, cu somnambulice coşmaruri, alcool şi
penis şi nesfârşite orgasme,
fără de seamă străzi oarbe de nor învolburat şi sclipitor în
spiritul tresăltând spre polii Canadei&Patersonului,
iluminând intervalul de Timp al întregii lumi nemişcate,

solidităţi de Peyot ale clădirilor impunătoare, zori de zi de
curţi interioare arbore verde cimitir, beţie cu vin pe
acoperişurile terasă, periferii de vitrine ale magazinelor
pentru fumători de haşiş raiduri cu maşina clipiri de
neon al semafoarelor, soare şi lună şi vibraţii ale
copacului în tumultul înserării de iarnă din Brooklyn,
hărmălaia lăzii de gunoi şi blânda regească lumină a
minţii
cei care s-au înlănţuit în metrouri pentru cursa fără de
sfârşit cu benzedrină dintre Battery spre sfântul Bronx
până ce vacarmul roţilor de maşină şi al copiilor i-au
coborât din nou, i-au readus la tremurătoarea gură
ruinată şi pustiul împăienjenit al creierului totul golit de
strălucire în posomorâta jalnica pâclă a Grădinii Zoologice,

cei care se scufundau întreaga noapte în lumina submarină
a Bickford-ului plutind în derivă şi aşezaţi în timpul
după-amiezii de searbăda bere în dezolantul Fugazzi,
ascultând la tonomatul cu hidrogen sfârşitul lumii

cei care au povestit şaptezeci de ore non-stop dinspre parc spre speluncă spre bar spre
Bellevue spre muzeu spre Podul Brooklyn,
un batalion pierdut de platonici maeştri ai conversaţiei
sărind de pe platforma scărilor de incendiu de pe pervazul
ferestrelor de pe Empire State afară din lună,


clămpănitori urlând vomitând fapte şi amintiri şi anecdote
şi intoxicaţii ale pupilei şi traume de spitale de puşcării
de războaie,
intelecte întregi revărsate în deplina aducere-aminte pentru
şapte zile şi şapte nopţi cu ochi strălucitori, carne
pentru Sinagogă azvârlită pe pavaj,
cei ce-au pierit în nicăieri Zen New Jersey lăsând o trenă de
ambigue cărţi poştale ale Primăriei Atlanticului,

suferind transpiraţii estice şi Tangeriene decalcifieri de
oase şi migrene de China sub replierea drogului în
lugubra cameră mobilată din Newark,
cei care-au pribegit de jur împrejur la miezul nopţii în staţia
de triaj a căii ferate întrebându-se încotro să o apuce, şi
să plece, fără să lase în urmă inimi frânte,
cei care-şi aprindeau ţigări în vagoane de marfă vagoane de
marfă vagoane de marfă trăgând chiolhanuri prin zăpada
pe lângă fermele singuratice în noaptea lui tata-mare,

cei care în Kansas au studiat Plotinus Poe Sf. Ioan al Crucii
telepatia şi muzica bop Kaballa fiindcă la picioarele lor
Cosmosul a vibrat instinctiv,
cei care s-au însingurat de-a lungul străzilor din Idaho
căutând îngeri indieni vizionari cei care au fost îngeri
indieni vizionari,

cei care s-au gândit că-s doar scrântiţi când Baltimore a
scăpărat într-un supranatural extaz,
cei care-au sărit în limuzine împreună cu Chinezul din
Oklahoma sub impulsul ploii iernatice în luminaţia
stradală a unui mărunt orăşel la miez de noapte
cei care au dispărut în vulcanii mexicani lăsând în urmă
nimic altceva decât umbra blugilor şi lava şi cenuşa
poeziei risipită în şemineul Chicago,

cei care au reapărut pe Coasta de Vest investigând
F.B.I.-ul în bărbi şi chiloţi cu ochi mari pacifişti senzuali
în pielea lor închisă la culoare distribuind broşuri ininteligibile,

cei care şi-au ars în braţ găuri cu ţigara protestând împotriva
ceţii de tabac narcotic al Capitalismului,
cei care au distribuit pamflete Supercomuniste în Union
Square plângând şi dezbrăcându-se în timp ce sirenele
din Los Alamos îi tânguiau doborându-i şi jeluiau în
josul Wall Street-ului, şi sirena ferry-boat-ului de Staten
Island de asemeni urlă,

cei care s-au descompus plângând în gimnaziile albe goi şi
tremurând dinaintea maşinăriei scheletelor celorlalţi,
cei care şi-au înfipt dinţii în gâtul agenţilor de poliţie
secretă şi au ţipat asurzitor şi cu extaz în dubele de
poliţie pentru necomiterea altei crime decât cea a propriei
lor sălbatică şi fierbătoare pederastie şi intoxicări,

cei care au urlat în genunchi în pasajul metroului şi au fost
smulşi de pe acoperiş fluturându-şi genitalele şi
manuscrisele,
cei care s-au lăsat sodomizaţi de sfinţii motociclişti şi au
ţipat de bucurie,
cei care-au stors şi s-au lăsat storşi de acei serafimi umani,
marinarii, răsfăţuri ale amorului Atlantic şi Caraibbean,
cei care au coit dimineaţa şi seara în grădinile de trandafiri
pe gazonul grădinilor publice şi în cimitire răspândindu-şi
cu generozitate sămânţa oricărui venit care
îngăduia,
cei care după un perete despărţitor al băii turceşti au
sughiţat interminabil încercând să chicotească răniţi
însă adânc de un suspin în timp ce îngerul gol şi blond
vine să-i străpungă cu o sabie,

cei care şi-au pierdut tinerii amanţi la cele trei ursitoare ale
destinului, scorpia chioară a heterosexualului dolar
care-şi arată între-o sclipire de ochi pântecele şi scorpia
chioară ce nu face nimic altceva decât să-şi stea pe cur
şi să taie din ghergheful artistului firele intelectuale de
aur,

cei care copulează în delir şi nesăţios cu o sticlă de bere o
iubită un cartuş de ţigări o lumânare căderea din pat şi
continuatul lungiţi pe podea şi apoi pe culoar prin a
sfârşi sleiţi lângă perete cu o viziune a celui din urmă
vagin şi a orgasmului evitând ultima ejaculare a
conştiinţei,

cei care au îndulcit vulvele unui milion de fete tremurând
în asfinţit, şi au avut ochii roşii dimineaţa dar gata să
îndulcească vulva asfinţitului, lucindu-şi fesele pe sub
şoproane şi goi bălăcindu-se în lac,
cei care au plecat şi curvit prin Colorado în miliarde de
automobile de noapte furate, N.C., eroul secret al acestor
poeme, futălăul şi Adonisul din Denver – bucurie
memoriei sale de inumerabile ciocăniri de fete pe
terenuri virane & curţile dosnice ale restaurantelor,
printre rândurile de scaune şubrede ale cinematografelor,
pe crestele munţilor în peşteri ori prin
familiare singuratice margini de drum cu firavele chelneriţe
în combinezoane cu sutien & în special în solipsismele şi
toaletele secrete ale benzinăriilor ori de
asemenea pe stradelele oraşului natal,

cei care s-au ofilit în vaste şi sordide cinematografe, cei
care au fost prefăcuţi în vise, trezindu-se într-un
neaşteptat Manhattan, şi culegându-se de prin subsoluri,
mahmureala cu neîndurătorul Tokay şi ororile viselor
de fier din Third Avenue & împleticiţi în faţa oficiilor
de şomaj,

cei care au umblat întreaga noapte cu pantofii plini de
sânge de-a lungul docurilor troienite în East River
aşteptând să se deschidă o uşă spre o încăpere plină cu
aburi fierbinţi şi de opiu,
cei care în apartamentele lor de pe cheiul Hudsonului au
creat mari drame-suicid sub lumina de proiector
albastru de război a lumii & fi-vor capetele lor încununate
cu lauri în uitare,
cei care au mâncat tocana de miel a imaginaţiei ori digerat
crabul pe fundul nămolos al râurilor din Bowery,
cei care au plâns la romanţa străzilor împingând cărucioarele
lor încărcate cu ceapă şi muzică proastă,
cei care au stat aşezaţi în cutii respirând în întuneric sub
pod, şi s-au ridicat spre a construi în mansardele lor
clavecine,

cei care au tuşit în cel de-al 16-lea etaj din Harlem încununaţi
de patimă sub cerul tuberculos înconjuraţi de
craterele oranj ale teologiei,
cei care au scribălit întreaga noapte pe fondul rock&roll-ului
sub etericele incantaţii care în dimineaţa galbenă
deveneau strofe de neînţeles,
cei care-şi găteau animale putrede plămân inimă picioare
coadă borş şi tortillas visând la un regat al legumelor
pure,
cei care plonjau sub camioanele de carne căutând un ou,
cei care îşi aruncau ceasurile de pe acoperiş spre a-şi da
votul în favoarea Eternităţii din afara Timpului, &
deşteptătoarele le cădeau în cap în fiecare zi din următorii
zece ani
cei care fără de succes şi-au tăiat de trei ori la rând venele,
renunţând şi fiind forţaţi să-şi deschidă magazine de
antichităţi unde credeau că vor îmbătrâni plângând,

cei care au ars de vii în inocentele lor costume flanelate pe
Madison Avenue printre exploziile de versuri ieftine &
zornăitul înmagazinat al regimentelor de fier ale croitoriei
de lux & ţipetele de nitroglicerină ale pederilor din
reclame & flecăreala asfixiantă a inteligenţilor
siniştrilor editori, sau cei care au fost striviţi de taximetrele
bete ale Realităţii Absolute,

cei care au sărit de pe Podul Brooklyn acest lucru
întâmplându-se deseori şi au luat-o la pas pierzându-se
necunoscuţi şi uitaţi în fantomatica ceaţă a străzilor de
supă şi maşini de pompieri a Chinatownului, fără de nici
măcar o bere pe gratis,

cei care în disperare au stat şi au cântat în faţa ferestrelor, au
căzut de pe fereastra metroului, au sărit în infectul
Passaic, s-au repezit la negri, plângând de-a lungul
străzii dansând desculţi pe cioburile paharelor de vin, pe
discurile sparte de fonograf cu înregistrări nostalgice de
jazz european – ale Germaniei din anii ’30 terminându-şi
de băut wisky-ul şi năpustindu-se spre a vomita zgomotos
în mizerabila toaletă, horcăituri în urechile lor şi
explozia unei colosale sirene cu abur,

cei care au gonit nebuneşte pe autostrăzile trecutului călătorind
unul spre ceasul celuilalt de singurătate a
puşcăriei şi Golgotă a bolizilor sau încarnaţiile jazz
Birmingham,
cei care traversând ţara au condus douăzeci şi două de ore
spre a afla dacă eu am avut o viziune sau dacă tu ai avut
o viziune sau dacă el a avut o viziune de revelare a
Eternităţii,
cei care au călătorit spre Denver, care au murit în Denver, cei
care au revenit în Denver & au aşteptat în van, cei care
au vegheat peste Denver & au stat frământaţi de gânduri
& singurătate în Denver şi în final au plecat spre a afla
Timpul, & acum Denver este pustiu pentru eroii săi,

cei care au căzut în genunchi în catedralele fără de speranţă
rugându-se unii pentru salvarea celorlalţi şi raze şi
inimi, până ce sufletul şi-a luminat pentru o secundă
părul,

cei care şi-au ruinat minţile în puşcărie aşteptând impasibili
criminali cu capete de aur şi şarmul realităţii în inimi,
cei care au cântat blues-urile suave ale Alcatrazului,

cei care s-au retras în Mexico spre a-şi întreţine patima
drogului, sau retras în Munţii Stâncoşi spre a se dedica lui Budha ori în Tanger spre a se dedica băieţilor sau în
liniile Pacificului de Sud locomotivei negre sau în
Harvard lui Narcis în Woodlawn ghirlandelor de margarete ori
mormântului,

cei care-au cerut tribunale în deplină sănătate mintală
acuzând radioul de hipnotism şi au plecat cu propria lor
nebunie şi mâinile lor şi decizia juraţilor în suspensie,

cei care la CCNY au aruncat cu salată de cartofi în conferenţiarii
specializaţi în Dadaism şi care ei înşişi mai
târziu s-au prezentat pe treptele de granit ale casei de
nebuni cu capetele rase şi un discurs bufon despre
sinucidere cerând o imediată lobotomie,

şi celor cărora li s-au administrat în locul concretei dependenţe
de insulină metrasol şocuri electrice hidroterapie
psihoterapie terapie ocupaţională ping-pong & amnezie,
cei care într-un fără de umor protest au răsturnat doar o
simbolică masă de ping-pong, sucombând fără multă
vorbă în catatonie,
întorcându-se ani mai târziu de-a binelea cheli cu excepţia
unei peruci de sânge şi lacrimi şi degete, spre apocalipsa
vizibilă a nebunului dormitoarelor comune din
oraşele turbate ale Estului,

Azilele fetide din Pilgrim State din Greystone şi Rockland,
certându-se cu ecourile spiritului, dansând rock & roll în
miezul de noapte al tărâmului cu dolmene de iubire şi
bancă a solitudinii, vis al nopţii un coşmar, trupuri
transformate în piatră aidoma de grele precum luna,
definitiv cu mama, şi ultima carte fantastică aruncată pe
fereastra prăpăditei locuinţe de închiriat şi ultima uşă
închisă la 4 am şi ultimul telefon zdrobit de perete drept
replică şi ultima cameră mobilată golită până la ultima
piesă de mobilier mental, un trandafir de hârtie, galbenă
răsucită pe agăţătoarea de sârmă în dulapul-nişă şi chiar
acest imaginar nimic altceva decât un pic de încurajare
şi halucinaţie-

oh, Carl, cât timp tu nu eşti în siguranţă eu nu sunt în siguranţă,
şi tu acum chiar eşti în deplină supă animală a
timpului-
şi cei care aşadar aleargă pe străzile îngheţate obsedaţi şi cu
o bruscă scăpărare a alchimiei folosirii de elipse catastifelor
metrului & planului vibrator,
cei care au visat şi au făcut breşe în timp şi spaţiu printre
imaginile juxtapuse, şi l-au prins pe arhanghelul
sufletului în capcana dintre două imagini vizuale şi s-au
alăturat verbelor elementare şi aranjând substantivul şi
năpustirea conştiinţei deopotrivă tresăltând cu senzaţia
lui Pater Omnipotents Aeterna Deus

spre a recrea sintaxa şi măsura bietei proze umane şi a sta
în faţa ta fără grai inteligent şi tremurând de ruşine
respirând încă spovedania sufletului spre a se conforma
ritmului gândirii în capul său gol şi infinit,

o smintită haimana şi înger bătaie în timp, necunoscut,
notând încă aici ce ar mai fi rămas de spus în momentul
sosit după moarte,
şi înălţat reîncarnat în fantomaticele veştminte ale jazzului
în umbra trompetelor de aur ale orchestrei şi făcând să
sune suferinţa minţii goale a Americii pentru dragoste
într-un eli eli lamma lamma sabacthani ţipăt de saxofon
care înfioară oraşele până spre ultimul lor sunet al
radioului
cu inima absolută a poemului vieţii scoasă şi sfârtecată de
către propriile lor trupuri bune de mâncat preţ de un
mileniu.


II
Ce sfinx de ciment şi de aluminiu le-a despicat ţestele şi le-a
devorat minţile şi imaginaţia?
Moloch! Singurătate! Mizerie! Hidoşenie! lăzi de gunoi şi
dolari de neobţinut! Copii ţipând sub casa scării! Băieţi
suspinând în tabere militare! Bătrâni plângând prin parcuri!

Moloch! Moloch! Coşmarul lui Moloch! Moloch cel fără de dragoste! Moloch nebunul!
Moloch năprasnicul judecător al oamenilor!

Moloch! ininteligibila închisoare! Moloch temniţa fără
suflet cu cap de mort şi oase încrucişate şi Congres al
durerilor! Moloch ale cărui edificii sunt condamnare!
Moloch imensa piatră a războiului! Moloch năucitele
guverne!
Moloch a cărui minte e pură maşinărie! Moloch al cărui
sânge e o scurgere de bani! Moloch ale cărui degete sunt
zece armate! Moloch al cărui piept e un dinam canibal!
Moloch a cărui ureche e un fumegând mormânt!
Moloch ai cărui ochi sunt o mie de ferestre oarbe! Moloch
ai cărui zgârie-nori se înşiruie în lungile străzi precum
nişte Iehoveni infiniţi! Moloch ale cărui uzine visează şi
bolborosesc în ceaţă! Moloch ale cărui coşuri de fum şi
antene întunecă oraşele!
Moloch a cărui iubire e petrol şi piatră fără de sfârşit!
Moloch al cărui suflet e electricitate şi bănci! Moloch a
cărui sărăcie e spectrul geniului! Moloch al cărui destin
e un nor de asexuat oxigen! Moloch al cărui nume e
Mintea!

Moloch în care am stat singur! Moloch în care am visat
îngeri! Smintit în Moloch! Pervers în Moloch! Lipsit de
dragoste şi fără bărbaţi în Moloch!
Moloch cel care mi-a pătruns de timpuriu sufletul! Moloch
în care eu sunt o conştiinţă fără trup! Moloch care m-a
înfricoşat făcându-mă să-mi pierd firescul extaz!
Moloch căruia mă abandonez! Treziţi-vă în Moloch!
revărsându-se din cer lumina!
Moloch! Moloch! Apartamente robot! suburbii invizibile!
comori scheletice! capitale oarbe! industrii demonice!
naţiuni spectrale! invincibile ospicii! sule de granit!
bombe monstruoase!
S-au deşelat ridicându-l în Rai pe Moloch! Pavaje, copaci,
radiouri, tone! ridicând oraşul în Raiul care exista şi e
peste tot în preajma noastră!
Viziuni! prevestiri! halucinaţii! miracole! extazuri!
ducându-se pe apa sâmbetei râului american!
Vise! adoraţii! iluminări! religii! un întreg lest de baligă
senzitivă!
Epocale descoperiri ştiinţifice! plutind în râu! bobârnace şi
răstigniri! revărsare cu puhoiul! Avânturi! Epifanii!
Disperări! Zece ani de ţipete animalice şi de sinucideri!
Minţi! Noi iubiri! Generaţie dementă! la vale în
strâmtoarea Timpului!
În râu adevărat şi sfânt râset! Au văzut totul! ochii sălbatici!
ţipetele sfinte! Şi-au luat rămas bun! Au sărit de pe
acoperiş! spre singurătate! Fluturând mâinile! purtând
flori! Pe râuri în jos! în stradă!


III
Carl Solomon! Sunt cu tine în Rockland unde tu eşti mai
scrântit decât mine
Sunt cu tine în Rockland unde tu trebuie că te simţi foarte
straniu
Sunt cu tine în Rockland unde imiţi spectrul mamei mele
Sunt cu tine în Rockland unde ţi-ai ucis cele douăsprezece
secretare
Sunt cu tine în Rockland unde zâmbeşti la acest umor invizibil
Sunt cu tine în Rockland unde suntem mari scriitori la
aceeaşi teribilă maşină de scris
Sunt cu tine în Rockland unde starea ta se înrăutăţeşte şi e
zvonită la radio
Sunt cu tine în Rockland unde facultăţile craniului nu vor
mai îngădui multă vreme viermii simţurilor
Sunt cu tine în Rockland unde îţi bei ceaiul din sânii
bătrânelor fiice ale Uticăi
Sunt cu tine în Rockland unde bătătoreşti pe trupul infirmierelor
tale harpiile din Bronx
Sunt cu tine în Rockland unde într-o cămaşă de forţă urli că
pierzi adevăratul joc de ping-pong al abisului
Sunt cu tine în Rockland unde băngăni la pianul catatonic
sufletul e imortal şi inocent n-o să moară niciodată lipsit
de pietate într-un blindat ospiciu
Sunt cu tine în Rockland unde mai bine de cincizeci de
şocuri electrice suplimentare nu-ţi vor întoarce niciodată
sufletul din nou în trup spre o răspântie în spaţiu
Sunt cu tine în Rockland unde-ţi învinuieşti medicii de
nebunie şi complotezi revoluţia socialistă Ebraică
împotriva Gologotei naţional fasciste
Sunt cu tine în Rockland unde vei face ţăndări sfinţii din
Long Island şi vei învia din supraomenescul mormânt
pe trăitorul tău Isus uman
Sunt cu tine în Rockland unde se află douăzeci şi cinci de
mii de camarazi smintiţi cu toţii împreună cântând strofele
finale ale Internaţionalei
Sunt cu tine în Rockland unde sub cearşafurile noastre
îmbrăţişăm şi sărutăm Statele Unite Statele Unite care
tuşesc întreagă noapte şi n-o să ne lase să dormim
Sunt cu tine în Rockland unde din comă ne deşteptăm
electrizaţi de propriile noastre suflete avioane mugind
deasupra acoperişului ele au venit ca să arunce bombe
îngereşti spitalul însuşi răspândeşte lumina imaginarele
ziduri se năruie Ah sfrijite legiuni se scurg afară Ah
înstelat şoc al milosteniei eternului război e aici Ah
victorie lasă-ţi baltă desuurile suntem liberi
Sunt cu tine în Rockland în visele mele tu păşeşti şiroind de
apa unei croaziere pe autostrada ce traversează America
înlăcrimat la uşa colibei mele în noaptea occidentală

San Francisco 1955-1956



Post Scriptum la Howl

Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt!
Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt! Sfânt!
Lumea e sfântă! Sufletul e sfânt! Pielea e sfântă! Nasul e
sfânt! Limba şi penisul şi mâna şi anusul sfinte!

Totul e sfânt! toţi sunt sfinţi! pretutindeni-ul este sfânt!
fiecare zi este în eternitate! Fiecare om este un înger!

Haimanaua la fel de sfântă ca şi serafimul! scrântitul e la fel
de sfânt ca şi tine sufletul meu sfânt
Maşina de scris e sfântă poemul e sfânt vocea e sfântă urechile
sunt sfinte extazia e sfântă!
Sfânt Peter sfânt Allen sfânt Solomon sfânt Lucien sfânt
Kerouac sfânt Huncke sfânt Borroughs sfânt Cassady
sfinţi necunoscutul sodomizat şi cerşetorii suferinzi
sfinţi îngerii umani hidoşi!
Sfânta-mi mamă în azilul de nebuni! Sfinte penisurile bunicilor
mei din Kansas!
Sfinte răguşitele saxofoane! Sfânt apocalipsul bop! Sfinte
trupele de jazz marijuana fanii pacea & drogul &
tobele!

Sfinte singurătăţile zgârie norilor şi trotuarele!
Sfinte cofetăriile înţesate de milioane! Sfinte misterioasele
râuri de lacrimi de sub străzi!
Sfânt juggernautul solitar! Sfânt imensul miel al clasei de
mijloc! Sfinţi pastorii demenţi ai rebeliunii! Cine scormoneşte
Los Angeles-ul ESTE Los Angeles!
Sfânt New York Sfânt San Francisco Sfântă Peoria & Seattle
Sfânt Parisul Sfânt Tangerul Sfântă Moscova Sfânt Istanbul-ul!

Sfânt timpul în eternitate sfântă eternitate în timp sfinte
ceasurile în spaţiu sfântă a patra dimensiune sfântă cea
de-a cincea Internaţională sfânt Îngerul în Moloch!

Sfântă marea sfânt deşertul sfântă calea ferată sfântă locomotiva
sfinte viziunile sfinte halucinaţiile sfinte miracolele
sfântă pupila sfânt abisul!
Sfântă iertarea! mila! caritatea! soarta! Sfânt! Ale noastre!
corpuri! suferind! magnanimitate!
Sfântă supranaturala ultrastrălucitoarea înţeleapta bunătate
a sufletului!
Berkeley, 1955